Blog

Cât se poate micșora un nas, și cine măsoară limita

Întrebarea obișnuită este cu cât se poate micșora un nas. Răspunsul nu se citește de pe o pagină, fiindcă limita este o proprietate a nasului dumneavoastră: grosimea pielii, cât cartilaj rămâne să țină forma, bolta osoasă și cât suportă baza aripilor. Pagina așază cele patru, pe rând, și spune cine le măsoară.

Portretul din profil al unei femei cu părul prins lejer, privind în sus și ușor în lateral, pe un fundal uniform gri-albăstrui; lumina vine din dreapta și lasă jumătatea din dreapta a cadrului goală.
Imagine ilustrativă, nu un pacient.

Pe scurt

Ce se micșorează
Suportul, nu învelișulPagina pentru pacienți a societății spaniole de chirurgie plastică descrie operația în trei pași: pielea nasului se separă de suportul său, compus din os și cartilaj, suportul este sculptat în forma dorită, iar la final pielea este redistribuită peste acest suport nou.
Limita de la vârf
Sprijinul care rămâneUn articol din Seminars in Plastic Surgery despre rinoplastia la pacientul afro-american scrie, în secțiunea de tehnică, că rezecția prea agresivă de cartilaj duce la scăderea sprijinului vârfului și, în final, la pierderea proiecției. Articolul este despre acea populație și nu dă nicio proporție.
Limita de la bază
Deschiderea valvei nazale externeAcelași articol, în secțiunea despre baza aripilor: îngustarea bazei trebuie temperată cu păstrarea deschiderii valvei nazale externe. Tot fără nicio proporție, și tot despre aceeași populație.
De unde vin rezultatele nefavorabile
Din rezecția excesivăUn articol despre evitarea rezultatelor nefavorabile în rinoplastia estetică, publicat în Indian Journal of Plastic Surgery în 2013, spune că cele mai multe rezultate nefavorabile sunt urmarea rezecției excesive de țesuturi, os, cartilaj sau amândouă, și le numește evitabile. Nu publică nicio frecvență.
Rezultatul
Nu se garanteazăAutoritatea națională britanică de sănătate scrie, pe pagina despre remodelarea nasului, că rezultatele nu pot fi garantate și că medicul se verifică: înregistrat la organismul britanic de reglementare, General Medical Council, trecut în registrul specialiștilor și cu licență de practică.

Întrebarea este simplă: cu cât se poate micșora un nas. O pagină care răspunde cu o cifră răspunde despre alt nas, fiindcă operația nu micșorează nasul ca pe o singură bucată. Ea remodelează un suport și reașază peste el aceeași piele.

Limitele de mai jos se măsoară, nu se aleg. Pagina spune care sunt și de ce contează; cifra pentru nasul dumneavoastră se stabilește la o examinare, de cineva care îl are în față.

Se micșorează suportul, iar pielea se reașază

Pagina pentru pacienți a societății spaniole de chirurgie plastică descrie mecanismul în trei pași. Pielea nasului se separă de suportul său de os și cartilaj, suportul este sculptat în forma dorită, iar pielea este apoi redistribuită peste acest suport nou.

De aici vine prima limită. Cantitatea de piele rămâne aceeași, iar pielea groasă ascunde lucrul fin de dedesubt. Măsurătorile publicate pe grosimea învelișului stau la nas borcănat și nu se reiau aici.

Deci întrebarea cu cât se poate micșora un nas este, în fapt, alta: cât suport se poate scoate încât ce rămâne să țină forma.

Cât cartilaj rămâne să țină forma

Un articol din 2013 despre evitarea rezultatelor nefavorabile în rinoplastia estetică, publicat în Indian Journal of Plastic Surgery, spune că cele mai multe rezultate nefavorabile sunt urmarea rezecției excesive de țesuturi. Nu publică nicio frecvență pentru asta.

Același articol scrie că rezecția extremă de cartilaj lateral inferior duce la prăbușirea aripii nasului, iar prăbușirea aceea obstruează valva externă.

Un articol din Seminars in Plastic Surgery despre pacientul afro-american pune limita în alți termeni: rezecția prea agresivă de cartilaj scade sprijinul vârfului și, în final, duce la pierderea proiecției. Este o afirmație despre acea populație, fără nicio proporție atașată.

Ce poate schimba lucrul pe vârf, și ce nu, stă la corecția vârfului nasului.

Bolta osoasă nu coboară singură

Coborârea punții deschide acoperișul bolții, iar acoperișul trebuie închis la loc. Cum se face asta stă la nas coroiat.

Articolul din 2013 adaugă două lucruri. Unul dintre rezultatele temute după excizia unei cocoașe mari este deformarea numită acoperiș deschis, iar frecvent este nevoie de o grefă spreader sau de o grefă numai dorsală ca să fie prevenită.

Frecvent este cuvântul articolului, nu un procent. Al doilea lucru: rezecția excesivă se poate produce ușor când cocoașa este luată cu fierăstrăul. Cât de jos poate coborî puntea depinde deci și de ce trebuie reconstruit după aceea.

Cât suportă baza aripilor

La bază, limita este una de respirație. Articolul despre pacientul afro-american scrie că îngustarea bazei aripilor trebuie temperată cu păstrarea deschiderii valvei nazale externe.

Cât se poate lua de la bază și cum se judecă lățimea stau la reducerea aripilor nasului, iar valva are pagina ei. Benzile publicate de acolo descriu populații, nu indivizi.

Cine poate pune cifra pe hârtie

Societatea spaniolă scrie și că în aproximativ 1 caz din 10 este nevoie de o revizuire chirurgicală pentru defecte minore, că acele cazuri sunt imprevizibile și că apar chiar și la pacienții chirurgilor cu cea mai mare experiență.

Pagina aceea nu numește niciun studiu, nicio perioadă și nicio populație pentru proporția respectivă, așa că ea se citează purtând rezerva aceasta pe față.

Autoritatea națională britanică de sănătate spune două lucruri scurte: rezultatele nu pot fi garantate, iar medicul se verifică la organismul de reglementare din Regatul Unit, trecut în registrul specialiștilor și cu licență de practică.

Ce se poate cere în scris este altceva decât o cifră de pe o pagină: ce trebuie să conțină o ofertă așază documentul, iar întrebările pentru consultație așază discuția.

Rămâne o singură întrebare, și nu are răspuns fără o examinare: câți milimetri, din ce parte a nasului, și ce se reconstruiește după ce au fost luați.

Trimiteți-ne o întrebare